|
IMPACTUL GLOBAL AL BIOTEHNOLOGIILOR AGRICOLE
În ultimul timp au fost publicate o serie de rezultate ale unor studii ce constituie tot atâtea dovezi stiintifice ale impactului actual si potențial, economic si asupra mediului, al utilizării plantelor obtinute prin biotehnologie modernă
Plantele modificate genetic reduc consumul de pesticide si emisia de gaze de seră. Cultivarea lor a permis cresterea cu 27,5 miliarde USD a venitului global la nivel de fermă
Rezultatele studiului Plantele Modificate Genetic: impactul global socio-economic si asupra mediului- primii nouă ani: 1996-2004 evidențiază faptul că plantele de soia, porumb, bumbac si rapită obținute prin biotehnologie modernă au contribuit, prin tehnologia de cultură specifică lor, la diminuarea semnificativă a emisiilor de gaze de seră. În ultimii nouă ani, în condițiile cultivării plantelor modificate genetic, a scăzut consumul de combustibil cu aproximativ 1,8 miliarde litri si a fost conservat mai mult carbon în sol, ca urmare a reducerii lucrărilor solului. În anul 2004, această diminuare a fost echivalentă cu peste 10 miliarde kg de CO2 sau cu rezultatul eliminării din circulație, timp de un an, a 5 milioane de masini. Adică o cincime din masinile înregistrate în Marea Britanie.
Conform rezultatelor studiului, începând din anul 1996, plantele obtinute prin biotehnologie au permis reducerea volumului de pesticide aplicate la scară globală cu 6%. Ceea ce echivalează cu 172,5 milioane kg sau cu 1514 tiruri de principii active pesticide. Cele mai mari câstiguri pentru mediu determinate de schimbările survenite în regimul de aplicare a pesticidelor au fost înregistrate în conditiile cultivării soiei si bumbacului. Prin cultivarea soiei tolerante la erbicide încărcatura mediului s-a redus cu 19%, iar prin cultivarea bumbacului - cu 17%. În anul 2004, reducerea utilizării globale a pesticidelor a fost echivalentă cu aproape o treime din totalul ingredientelor active pesticide aplicate în culturile vegetale din Europa.
În Statele Unite ale Americii si Canada, dar si în tările în curs de dezvoltare, printre care China, Africa de Sud si Argentina, a fost înregistrată cea mai mare reducere a impactului productiei agricole asupra mediului.
Utilizarea plantelor obtinute prin biotehnologie modernă a făcut posibilă, de asemenea, obtinerea unor beneficii economice nete substantiale la nivel de fermă. Începând din 1996, profitul global la nivel de fermă a crescut cu 27 miliarde USD, ca urmare a productivitătii si eficientei mult sporite. Cresterea veniturilor la nivelul fermei a fost echivalentă cu un plus de valoare a productiei globale a celor patru plante de cultură MG de 3% -4%. În ultimii nouă ani, soia tolerantă la erbicide a permis cresterea veniturilor fermierilor cu peste 17 miliarde USD , iar bumbac MG- cu peste 6,5 miliarde USD.
În ultimii nouă ani, cele mai mari profituri le-au obtinut cultivatorii de PMG din SUA si Argentina, câte aproximativ 10 miliarde USD în fiecare tară. Fermierii din China care au cultivat bumbac MG si-au sporit veniturile cu 4 miliarde USD.
În afara beneficiilor cuantificabile, adoptarea plantelor obtinute prin biotehnologie aduce si o serie de beneficii indirecte, mai greu de măsurat. Acestea includ o flexibilitatea sporită a managementului culturii, posibilitatea adoptării tehnologiilor agricole cu lucrări minime ale solului, reducerea riscurilor pentru culturi si ameliorarea calitătii productiei. UE este în prezent privată de aceste beneficii economice si de mediu. Ca cetătean european ne este greu să întelegem de ce ni se refuză nouă o oportunitate de nepretuit de a ne ameliora mediul , veniturile si de a spori eficienta sectorului nostru agricol- afirmă autorii.
Peste 8,25 milioane de fermieri din 18 tări au adoptate plantele MG. 90% dintre acestia sunt producători cu resurse reduse din tările în curs de dezvoltare.
Manuscrisul complet al acestui raport este disponibil la: http://www.pgeconomics.co.uk/pdf/globalimpactstudyfinal.pdf
Studii de caz referitoare la impactul potential al biotehnologiilor asupra ameliorării managementul bolilor si dăunătorilor în agricultura europeană, efectuate de NCFAP
Centrul National pentru Politici în Agricultură si Alimentație ( National Centre for Food and Agriculture Policy =NCFAP) a făcut cunoscute rezultatele unei serii de studii de caz în raportul intitulat Plant Biotechnology: Potential Impact of Improving Pest Management in European Agriculture. Conform rezultatelor primelor studii de caz, utilizarea a trei plante MG în Europa- porumbul rezistent la dăunători, sfecla de zahăr tolerantă la erbicide si cartoful rezistent la boli- ar determina reducerea consumului de pesticide cu aproape 10 milioane kg/an, ca si cresterea productiei cu 7,8 miliarde kg si a veniturilor nete ale producătorilor cu un miliard de euro anual.
A doua serie de studii de caz prezintă rezultatele ce s-ar putea obtine prin utilizarea porumbului,rapitei, grâului si orezului tolerante la erbicide, a tomatelor si speciilor pomicole sâmburoase rezistente la virusuri. Conform rezultatelor acestor studii, înlocuirea practicilor de cultură existente la toate cele nouă plante cultivate în Europa prin utilizarea unor varietăti MG ar determina o reducerea a consumului de pesticide cu 14,4 milioane kg/an , ca si o crestere a producției cu 8,5 miliarde kg/an si o sporire a veniturilor nete cu 1,6 miliarde euro/an.
Studiile de caz complete sunt disponibile la: http://www.ncfap.org.
Studii efectuate în Australia pentru analiza impactului utilizării biotehnologiei
|
Peter McGauran, ministrul Federal al Agriculturii, Pescuitului şi Silviculturii din Australia, a anunţat finanţarea a opt iniţiative de cercetare menite să-i ajute pe australienii să înţeleagă valoarea actuală şi potenţială a PMG. Studiile vor costa 850.000$ şi vor fi conduse de Biroul Ştiinţelor Rurale, Biroul Australian pentru Agricultură şi Resurse Economice şi sectorul companiilor private.Rezultatele vor fi făcute publice spre sfârşitul anului sau la începutul anului 2007. Cele opt studii vor avea următoarele subiecte:
- Eficienţa PMG în combaterea dăunătorilor şi buruienilor;
- Potenţialul PMG de a produce compuşi de uz farmaceutic şi industrial;
- Implicaţiile utilizării plantelor oleaginoase modificate genetic;
- Evaluarea modului în care produsele biotech ar aduce beneficii industriei australiene;
- Actualizarea informaţiei despre rapiţa MG şi temerile guvernului, industriei şi comunităţii;
- Analiza detaliată a acceptării rapiţei MG pe piaţa globală şi pe pieţe regionale importante;
- Un plan de introducere comercială a rapiţei MG;
- O evaluare economică a impactului rapiţei MG asupra industriei produselor organice din Australia.
Pentru a fi competitivi, fermierii noştri trebuie să poată avea acces la ultima generaţie de tehnologii. Iar Guvernul Australian va continua să facă tot ce poate pentru a permite fermierilor să poată alege dacă ultilizează sau nu utilizează biotehnologia- a afirmat ministrul.
|
|
